
Nu pot vorbii despre culorile pe care le-am simtit; despre cantecele pe care le-am tinut in palma; despre bataile din inima si respiratiile piano- piano pe care l-am vazut parasind corpurile noastre si luandu-si zborul pe ferestre acoperite de draperii grele. Nu pot vorbi, cu adevarat,despre iubire. Fiindca iubirea e diferita,ca traire, ca textura, ca parfum, ca viata. Cum sa iubesti corect, o spun atatea legi nescrise, si-o spun degeaba. Povestea aceasta s-a nascut plimbandu-ne prin pajura ( unde noi ne-am iubit intaia oara ). Unde EL a intrat in viata mea ca o furtuna, ruinand orgolii si bariere, nimicind impotriviri si limite. Atunci pentru prima oara am invatat ca, in iubire, LIMITA E LA CER si ca, pana acolo, tot drumul e presat cu magie. Dar uneori, magia e doar o iluzie si magicienii sunt doar niste cuceritori cu masti decorate cu cei mai negrii ochi din lume. Povestea asta s-a renascut la cumpana dintre real si imaginar, dintre vise si vise devenite realitate. S-a nascut din noi si-a luat forma asta care-mi face sufletul sa tremure. Iubirea mea pentru tine e cel mai sincer sentiment pe care il traiesc. Iubirea noastra e cea mai frumoasa poveste de iubire pe care am stiut-o vreodata. Ma stiu cum sunt, te stiu cum esti: doua suflete rebele, doua minti deschise dar incapatanate, doua orgolii la acelasi nivel...doua fiinte destul de diferite care ne completam perfect in dansul cu viata si moartea, cu bucuria si tristetea, cu lucrurile bune si cele rele. Suntem doar noi doi intr-o lume intreaga. Eu, stapana inimii tale. Tu, stapan peste viata mea. Stiu ca ti-e greu pentru ca uneori sunt de neinteles.. Vreau doar sa stii ca te iubesc si orice s-ar intampla te voi iubi mereu..





